Două localităţi giurgiuvene se războiesc pentru stabilirea grăniţuirii dintre ele. Dar nu oricum ci în instanţă, necesitând bani din bugetele locale pentru plata avocaţilor.

Giurgiu şi Frăteşti îşi dispută de mai bine de trei ani limita de demarcare dintre ele. Este vorba de zona de nord a municipiului, care este disputată de fiecare dintre părţi. Delimitarea administrativ- teritorială este absolut necesară şi se impune în regim de urgenţă, fiindcă în situaţii de litigii nu există posibilitatea întocmirii Planurilor Urbanistice Generale, ceea ce crează în anumite situaţii greutăţi în accesarea fondurilor europene.

Prefectura Giurgiu a solicitat, în 2012, în instanţă, pronunţarea unor hotărâri prin care să se stabilească limita de hotar între cele două unităţi administrativ teritoriale în litigiu.

E oarecum hilar faptul că grăniţuiri cunoscute foarte bine la nivel local, care ar trebui rezolvate prin înţelegeri locale, ajung, în acest fel, să fie tranşate de la distanţă de instanţă. În plus, în multe cazuri, rezolvarea unui astfel de litigiu în favoarea unei unităţi administrative poate fi o chestiune de noroc pentru că, într-un caz, pot fi găsite acte care să dovedească justeţea revendicării fâşiei de pământ, însă în unele cazuri, chiar dacă o localitate are dreptul să revendice o anumită suprafaţă de teren aflată în dispută cu localitatea vecină, inexistenţa documentelor, fac ca acest drept să nu poată fi recunoscut în instanţă.

În primă fază, Tribunalul Giurgiu a dat câştig de cauză Frăteştiului, care a invocat reorganizarea administrativă din 1968. Acum, Primăria Giurgiu va plăti o firmă de avocatură să o reprezinte la recursul intentat la Curtea de Apel Bucureşti.

Genul acesta de dispută nu are de ce să ajungă în instanţă, pentru că se consumă inutil resurse, iar prin banii primiţi sub formă de impozite de pe suprafeţele pe care o primărie le-ar câştiga nu s-ar amortiza zeci de ani banii daţi pe avocaţi pentru aceste procese.

Marcela Petcu