Astăzi, 14 octombrie 2016, la sediul organizaţiei judeţene Giurgiu a PSD a avut loc o conferinţă de presă în cadrul căreia Răzvan Alexandru Cuc a prezentat programul economic al PSD, cuprinzând viziunea social democrată asupra modelului de dezvoltare a României în următorii ani.

Potrivit lui Răzvan Cuc, acesta cuprinde două părţi: Fondul Suveran de Investiţii şi Programul pe start-up-uri.

 “Noi prezentăm public, transparent, pentru fiecare măsură sursa de finanțare, calendarul de implementare, efectele, beneficiarii și, foarte important, impactul bugetar, a precizat Răzvan Cuc. În primele 30 de zile de mandat, legislația care cuprinde toate măsurile care vor fi prezentate în programul de guvernare va fi aprobată în Guvern și depusă la Parlament. Până la data alegerilor, toată această legislație va fi întocmită.

1. Relaxare fiscală

Să vorbim despre eliminarea unor taxe nefiscale: marţi, PSD, a fost depus la Parlament un proiect de lege, la care domnul senatoe Niculae Bădălău a fost co-iniţiator, pentru eliminarea a 102 taxe nefiscale care înseamnă mai puțină birocrație și mai mult timp și mai mulți bani pentru cetățenii români. Dincolo de banii pe care-i cheltuie românii, cel mai rău lucru este umilința la care sunt supuși, de asemenea, timpul pe care-l pierd, nervii cu care se încarcă fiecare român când trebuie să plătească o taxă și unele taxe sunt extraordinar de mici, sunt mult mai mici cheltuielile pe care le are sistemul pentru a încasa acea taxă.

Timbrul de mediu, pentru că despre el a fost vorba: toți cei care dau în judecată statul român câștigă și statul român le dă banul în apoi. De ce să-l mai ținem? Îl eliminăm.

Taxele de la Registrul Comerțului, 20: se tot vorbește că vrem să sprijinim înființarea de IMM, microîntreprinderi, să dezvoltăm mediul de afaceri.

 33 de taxe consulare și de cetățenie. Așa sprijină statul român și așa respectă statul român cetățenii care trăiesc în afara țării. Vor fi eliminate!

 Taxa pentru cazierul fiscal,

 taxa radio-TV: de fapt, am pus două taxe, în fiecare an prin Legea Bugetului de Stat se alocă de la bugetul de stat sume pentru TVR. Cea mai mare parte din aceste sume, lucru pe care marea masă a cetățenilor nu îl știu, nu rămâne în bugetul TVR, nu e folosită pentru funcționarea TVR, ci pentru a finanța niște achiziții la o altă structură, la o altă societate de stat. Taxa radio-TV trebuie să fie plătită de la bugetul de stat, dacă Guvernul își asumă că susține postul public de televiziune.

Taxă suplimentară pentru eliberarea pașaportului temporar, tarifele pentru pierderea sau modificarea actelor, sunt 22, taxele extrajudiciare de timbru, 13, taxa pentru permisele de pescuit recreativ sau sportiv, taxa pentru serviciile prestate de Ministerul de Interne pentru public. Dar Ministerul de Interne nu este un serviciu public, adică nu trebuie să presteze pentru public? Mai pune și taxe! Tarifele percepute de Casa Națională de Pensii, 4.

În total, 102 taxe care vor fi eliminate de la 1 ianuarie 2017, impactul este foarte mic, 0,1% din PIB. Toate aceste lucruri vor fi plătite la bugetul de stat dacă este nevoie. Reprezintă, de fapt, 90% din timpul necesar pentru plata tuturor taxelor nefiscale, 80% din valoarea taxelor nefiscale și 50% din numărul total al taxelor nefiscale. Toți cei care ne interesează în primul rând, în afară de toți românii, este vorba de cei din clasa de mijloc, care vor să aibă o viață mai bună, vor să aibă mai mult timp pentru ei, care nu vor să mai plece de la serviciu, care nu vor să mai stea ore în șir sau zile la coadă sunt loviți mereu de acest sistem birocratic.

2. Creşterea veniturilor

În 2017 vom absorbi 20,7 miliarde de lei ca fonduri europene care vor intra în investiții, de fapt vor intra în PIB, aproximativ 30% din sumele intrate în investiții se transformă în venituri la bugetul general consolidat, adică se transformă în venituri la buget de 6,2 miliarde de lei în 2017, 5,7 în 2018, 7,2 în 2019, 8,7 în 2020, plecând de la ideea că vom absorbi până în 2020 72,5% din total, adică 92,3 miliarde de lei. Aceasta este făcută pe baza analizei realizate în cadrul fiecărui minister care nu o să mai fie blocat de tehnocrați și care nu o să mai piardă încă un an pentru a lansa ghidurile și pentru a începe depunerile de proiecte, iar diferența va fi absorbită până în 31 decembrie 2023, pentru că Comisia a anunțat deja că se prelungește cu trei ani. Alături de aceste sume pe care nu le-am prevăzut aici, vorbim de cofinanțările care sunt și din partea statului, și din partea firmelor private care aplică la fondurile europene.

A doua sursă de venituri la bugetul general consolidat: Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții.

 N-am pus anul 2017, pentru că este greu de cuantificat și n-am vrut să punem minciuni sau lucruri de care nu suntem foarte siguri. 2017 este anul în care în primăvară va fi înființat acest fond, va începe să funcționeze, va începe să producă, dar veniturile sigure pot fi cuantificate doar începând cu 2018. În 2018 sumele care vor fi investite de și prin acest fond, care reprezintă sume generate de emiterea de obligațiuni, de vânzarea de active neperformante și de asocierile pe care le va face cu bănci mai mari, bănci recunoscute, băncile internaționale cu care lucrează, de fapt, și România, pentru investiții în infrastructură și în capacități de producție. În 2018 10 miliarde de lei investite în economie, care înseamnă 3 miliarde de lei în venituri direct la buget, 18 miliarde de lei în 2019, care înseamnă 5,4 miliarde de lei în 2019, iar în 2020 22 de miliarde de lei, care înseamnă 6,6 miliarde de lei în 2020, în total 15 miliarde, cu precizarea, pentru că trebuie să fim foarte corecți – și este luată în calcul la impactul bugetar – că din aceste 15 miliarde de lei trebuie să se scadă dividendele care nu mai merg la bugetul de stat și care intră în Fondul Suveran de Investiții.

În continuare, venituri în plus la buget generate de efectele de multiplicare din investiții, vorbim aici de investiții și programe publice altele decât cele din fonduri europene și altele decât cele generate de Fondul Suveran: pe an, 2017, 2018, 2019, 2020, în final 3,6 miliarde în 2017, 3 miliarde în 2018, 3 miliarde în 2019, 3,6 miliarde de lei în 2020, venituri în plus la bugetul general consolidat, pe lângă investițiile publice și programele publice vor fi și investițiile private românești și străine care și ele vor aduce în plus venituri la bugetul de stat, dar nu le-am cuantificat aici.

O altă sursă de creștere a veniturilor în buget generată de creșterea veniturilor pentru populație: în 2017 24,4 miliarde de lei va fi creșterea, 80% din acești bani, pentru că 20% toate calculele arată și toți specialiștii spun că din creșterea veniturilor populației 20% rămân în economisire, restul intră efectiv în economie, deci înseamnă 19,5 miliarde de lei, 30% reprezintă efectul de multiplicare, în final 5,9 miliarde de lei intră venituri în bugetul general consolidat. Vorbim de 5,9 în 2017, 8,8 în 2018, 6,7 în 2019, 6,9 în 2020. Noi vorbim, de fapt, dacă vom reveni la guvernare, de faptul că vom relua ceea ce PSD a făcut mereu, și anume creșterea economică să se reflecte și în buzunarul cetățenilor efectiv.

Sintetizând și anticipând puțin ce o să prezentăm mai departe, este evoluția principalilor indicatori economici: creșterea PIB de la 758 de miliarde la 1014 miliarde în 2020, veniturile la buget de la 231 de miliarde la 330 de miliarde. Datoria guvernamentală pleacă de la 38,4 în 2016 și rămâne tot 38,4 în 2020, cu două creșteri în 2018 și 2019, deficitul bugetar scade de la 2,9, cât este prognozat anul acesta, la 2 în 2020. În fiecare an deficitul bugetar scade. Practic, vorbim de o creștere a PIB cu o treime în următorii patru ani. De asemenea, o creștere a veniturilor bugetare pe baza surselor prezentate anterior și la ceea ce o să vă prezentăm în continuare. De asemenea, salariul minim îl creștem de la 1250, cât este astăzi, la 1750 în 2020. Salariul mediu brut crește, firesc, la 3950 de la 2815, numărul de salariați cu normă întreagă, fac această precizare ca să nu se facă confuzie, de la 4,75 milioane astăzi la 5,6 milioane în 2020. Punctul de pensie, de la 871,1 astăzi la 1400 în 2020”.

În ceea ce priveşte măsurile economice pe care PSD le va lua, Răzvan Cuc a spus: “unul dintre obiectivele noastre principale îl reprezintă cât mai mulți români în clasa de mijloc.

– Impozitul pe venit pentru toți salariații care au un salariu mai mic sau egal cu 2000 de lei brut pe lună scade la 0%.

– Pentru medici, indiferent de salariu, impozitul pe venit scade la 0%.

– De asemenea, pentru toți IT-iștii, vrem să îi includem și pe cei care au studii medii, impozitul pe venit scade la 0%.

– Pentru salariații români care au salariul peste 2000 de lei brut pe lună, impozitul pe venit scade de la 16 la 10%.

 Contribuțiile: astăzi avem șase contribuții, CAS, CASS, șomaj, concedii, creanțe salariale, risc și accidente. Din șase vor rămâne două, simplificăm și raportarea, și ținerea evidenței. Ca valoare, reducem cu 4,25 puncte procentuale contribuțiile, dar, ca precizare, acele patru contribuții pe care nu le vor mai plăti angajatorii se vor plăti de la bugetul de stat, deci aceste fonduri nu vor rămâne fără sume.

-Pentru veniturile din activități independente care au valoare totală mai mică sau egală cu 24 de mii de lei anual impozitul pe venit scade de la 16% la 0%, pentru veniturile care sunt peste 24 de mii de lei anual impozitul scade de la 16 la 10%. Vorbim aici de cabinete individuale, PFA etc., medici, artiști, scriitori, jurnaliști, sportivi, avocați, arhitecți, notari, consultanți, evaluatori, taximetriști, toți cei care știu că sunt în această categorie de activitate.

În ceea ce privește debirocratizarea, se va depune o singură declarație.

Se va depune o singură declarație în primul trimestru al anului viitor față de anul în care s-au realizat venituri, ceea ce înseamnă că plata se va face o singură data

De asemenea, la CASS se va plăti o singură dată, deci nu va mai plăti activitatea în sine, pentru că noi considerăm că este o anomalie, o aberație să se plătească contribuție la sănătate de către cabinet.

TVA: de la 1 ianuarie 2018 vrem ca TVA să meargă la 18%. Considerăm că revenirea la 19%, adică doar un punct procentual, nu va avea niciun fel de efect. acele două puncte procentuale, 18%, pot avea efecte serioase în toată economia.

Pentru vânzarea de locuințe, mergând tot pe logica prezentată mai devreme, este acum 5% sau 20%, în funcție de anumite criterii, 0% de la 1 martie 2017, iar pentru publicitate – și vă spun sincer, aici ne-am gândit în principal la presă, pentru că toată lumea vorbește de lipsa finanțării sănătoase pentru presă, cu efecte nedorite de toată lumea, mai mulți bani pot ajunge ca publicitate în presă și nu numai. Vrem să scădem TVA de la 20% la 9%.

Vă prezentăm un grafic în ceea ce privește nivelul TVA aplicat în statele membre ale Uniunii Europene. Înainte de aplicarea măsurilor de către guvernarea Ponta, la 24% eram pe locul cinci din coadă ca nivel al TVA. În urma aplicării programului nostru, în 2018 ajungem pe locul trei ca cel  mai mic nivel de TVA din Uniunea Europeană. Toate aceste lucruri pot face, așa cum am spus mai devreme, ca România să devină țara cu cel mai atractiv mediu fiscal din Uniunea Europeană.

În ceea ce privește accizele, cursul accizelor se va face la cursul real al euro, pentru că au rămas în continuare la cursul din data intrării României în Uniunea Europeană. Astăzi este calculat la 4,73 lei pe euro, îl aducem la cursul real, care va însemna o scădere de 6%.

Creșterea veniturilor populației

Pentru toți salariații este o creștere, așa cum am spus mai devreme, a salariului minim pe economie de 40%, de la 1250 la 1750.

Guvernarea Victor Ponta l-a crescut de la 700 de lei la 1050 de lei între 2012 și 2015 – practic, s-a mărit puterea de cumpărare pentru 1,5 milioane de români.

Noi vrem să-l mărim de la 1250 la 1750 în etapele prezentate în grafic pentru fiecare an. De asemenea, vrem să reducem ponderea salariaților cu normă întreagă pentru care veniturile nu le ajung să iasă din zona de sărăcie. Încă mai avem mulți în România care sunt salariați cu normă întreagă, dar care nu pot fi considerați că nu sunt în zona de risc de sărăcie.

Pentru bugetari, implementăm legea salarizării unitare în domeniul bugetar, termenul nostru este iulie 2017, calculul făcut de noi cu privire la sumele care pot fi acordate în plus pentru a se mări aceste salarii reprezintă creșterea cu 56%. În interiorul legii, împreună cu sindicatele și cu toți specialiștii vom stabili care este grila corectă, grila cinstită de salarizare în România, dar suma care poate fi suportată de bugetul de stat după aplicarea măsurilor este de o creștere cu 56%. Vorbim de o creștere cu 20%  în 2017 față de 2016, 20% în 2018 față de 2017 și 8% în 2019 față de 2018.

Practic, ponderea salariilor în PIB, care este astăzi 7,8%, va crește la 8,9%, față de 12% cât este media în Uniunea Europeană.

Pentru pensionari practic vorbim de o creștere cu 60% a punctului de pensie în următorii ani, în fiecare an o creștere, de la 871,1, cât este punctul de pensie astăzi, la 1400, cât va fi punctul de pensie în 2020. Vorbim de o comparație cu guvernarea Boc, care timp de trei ani de zile, 2009-2012, a înghețat punctul de pensie. Vorbim de guvernarea Boc din care majoritatea se regăsesc în interiorul acestui partid nou, format din două partide liberale.

De asemenea, pensia minimă garantată, care astăzi este 400 de lei

Nu putem să nu ne uităm la această categorie, pensia minimă garantată cel puțin acum până în 2018 va crește de la 400 de lei, cât este astăzi, la 640 lei, care oricum este puțin, dar este o creștere cu 60%.

 În 2018, în funcție de situația economică de atunci, ne gândim serios ca această pensie minimă garantată să crească în continuare. Încă o dată vă spun, este vorba de un număr relativ mic din total pensionări.

Pentru familii: pentru familiile cu venituri sub 5000 de lei pe lună vrem să facem deduceri de 1600 de lei pe an pentru fiecare copil. Vorbim aici despre deduceri. Pentru familiile cu venituri între 5000 de lei și 10000 de lei pe lună, 1200 de lei pe an deduceri pentru fiecare copil. 

Sumele se acordă în primul trimestru al anului următor obținerii veniturilor și așa cum scrie și aici, noi condiționăm ca copiii respectivi să nu aibă absențe nemotivate la școală mai mult de 10% din total prezențe. Ne interesează foarte mult să stimulăm educația. Aceasta este separat de alocația care se acordă. Vorbim de niște deduceri pe care le alocăm pentru familiile cu copii, în funcție de nivelul de salariu.

Tot pentru familii, pentru familiile cu venituri sub 1250 de lei pe lună, dar fără salariați, contribuția la sănătate va fi plătită de la buget pentru fiecare persoană adultă din familie. Repet, pentru familiile care au venituri cumulate sub 1250 de lei și care nu au salariați. Pentru familiile cu venituri între 1250 de lei și 5000 de lei pe lună, cu un salariat în familie, CASS va fi plătit de la buget pentru soțul sau soția care nu este salariată și care este în întreținere.

Ne interesează de asemenea să-i sprijinim pe cei care își caută locuri de muncă. Pentru familiile cu venituri sub 5000 de lei pe lună vom asigura 75% din cheltuielile cu chiria și utilitățile pentru cei care își găsesc un loc de muncă la mai mult de 50 de kilometri față de domiciliu, dar nu mai mult de 900 de lei pe lună. Practic ne interesează această măsură, dar vrem să fim o măsură socială activă, adică pentru cei care își caută un loc de muncă și găsesc un loc de muncă și care au nevoie de chirie.

Pentru tineri – o să prezentăm în perioada următoare programul pentru tineri, dar prezentăm aici această măsură, că ține de fiscalitate: pentru tinerii de până la 26 de ani care urmează o școală profesională, care sunt studenți sau care sunt angajați, un credit de 40 de mii de lei pentru cursuri, chirii sau avans casă, cu dobânda subvenționată integral de către stat și cu garantarea a 80% din valoarea creditului. Unul din cinci tineri astăzi este șomer în România și e bine să nu uităm lucrul acesta. O să prezentăm în celelalte capitole restul de măsuri pentru tinerii din România.

Impactul bugetar al măsurilor pe care vi le-am prezentat: vă prezentăm impactul bugetar pozitiv.

Din Fondul Suveran de Investiții, veniturile în plus reprezintă 0,6% din PIB, din investiții 1,3%, din creșterea veniturilor 2,7%, creșterea gradului de colectare 0,3%, venituri suplimentare din impozit pe profit 0,3%. În total 6% din PIB.

Acum vorbim de impactul bugetar pe care îl au măsurile pe care le-am prezentat mai devreme. Eliminarea taxelor nefiscale, de care v-am vorbit la început, 0,1% din PIB, le-am pus cu minus, ca să se înțeleagă mai bine. Măsurile pentru salariați și angajatori, 3,5% din PIB, pentru pensionari 3,2% din PIB, pentru cei cu activități independente, 0,2% din PIB, măsuri pentru sprijinul familiei, 0,5% din PIB, alte măsuri pentru persoane fizice, 0,2% din PIB, măsuri pentru firme, 0,1% din PIB, reducerea TVA și nivelul accizelor, 1% din PIB. În total, 8,8%, respectiv 89,2 miliarde de lei. Practic am avut, în continuare, 98 de miliarde de lei în plus generate de măsurile noastre, respectiv o creștere a veniturilor care înseamnă 9,7% din PIB, iar cheltuieli făcute din această creștere, de 89,2 miliarde de lei, respectiv 8,8% din PIB. Se vede diferența. Practic, plecăm de la un deficit bugetar estimat de 2,9% astăzi și cu această diferență care este, de fapt, cu plus – creșterea generată de noi este mai mare decât efectul măsurilor pe care le luăm – ajungem ca deficit bugetar în 2020 la 2% din PIB.

Ca ținte ale programului nostru, practic, tot ceea ce am spus până acum înseamnă o creștere a PIB-ului cu 57 de miliarde de euro. Practic, devenim a treisprezecea economie din Uniunea Europeană – a treisprezecea pentru că Marea Britanie a ieșit din UE – înaintea Cehiei, Portugaliei sau Greciei, astăzi suntem pe locul șaptesprezece. 5,5% creștere economică medie, în afară de o pondere echilibrată între investiții și consum în această creștere economică ne interesează să creștem la ultima categorie de creștere economică să fie o creștere economică bazată pe inovație, plecând de la economia bazată pe eficiență în care suntem astăzi, deficitul bugetar sub 3%, sub 60% din PIB datoria publică, o creștere a procentului din PIB care înseamnă veniturile bugetare cu 32,5% pe an, și am pus câte 0,5% pe an, am înțeles că nu mai știu ce partid vorbea de 40% – pot demonstra cum pot ajunge la 40% venituri din PIB pe hârtie? – și, de asemenea, mai mult de 70% din media UE creșterea PIB pe locuitori”.

“Ca evoluții sociale, țintele noastre au fost și rămân în continuare, le vom prezenta până în ziua alegerilor și sperăm să le implementăm după alegeri, creșterea clasei de mijloc prin ceea ce v-am arătat mai devreme, peste un milion de români vor intra în categoria de peste 1000 de euro brut salariu până în 2020, crearea a peste 850 de mii de locuri de muncă până în 2020, deja prin evaluările și estimările făcute de fiecare minister acum locurile de muncă în plus generate de programele europene sunt undeva între 300 și 400 de mii, rata șomajului să intre sub 3,5% până în 2020, reducerea sărăciei – și vorbim aici de reducerea numărului de persoane cu risc de sărăcie – cu 1,5 milioane până în 2020. Vreau să aduc aminte un lucru, tot niște cifre: în 2020 guvernarea Ponta a preluat o situație în care 8,6 milioane de români se aflau în zona de risc de sărăcie și excluziune socială. Erau datele Eurostat. La finalul anului 2015, când s-a predat guvernarea, au rămas 7,4 milioane, deci, practic, guvernările noastre au scos 1,2 milioane de români din această zonă cu risc de sărăcie. Ne propunem ca în următorii patru ani să mai scoatem încă 1,5 milioane de români din această zonă”, a concluzionat Răzvan Cuc.