Sindicatul Polițiștilor Europeni ”Europol” şi Sindicatul Național al Polițiștilor de Penitenciare, protest în faţa Prefecturii Giurgiu! Care sunt revendicările poliţiştilor VEZI AICI
Membrii Sindicatului Polițiștilor Europeni ”Europol” Giurgiu şi ai Sindicatului Național al Polițiștilor de Penitenciare Giurgiu au protestat în această spătămână în faţa Prefecturii.
Iată textul intergral al revendicărilor acestora.
„În contextul declanșării unor forme de protest pe care le-am anunțat public, prin care dorim să atragem atenția asupra temerii pe care o avem față de intenția Guvernului de a nu aplica Legea cadru 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, vă supunem atenției contextul cronologic dar și situațiile de discriminare la care am fost supuși în ultimii ani:
- Legea 153/2017 a intrat în vigoare la 01.07.2017, dată de la care singurii beneficiari ai legii au fost demnitarii, care au beneficiat integral de aplicarea legii, salariile lor fiind calculate prin înmulţirea coeficienţilor din anexa nr. IX cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată (art.38, alin.2 lit.c);
- Angajaţii din sistemul de apărare şi ordine publică aveau prevăzută eliminarea etapizată a inechităților și discriminărilor salariale, până în anul 2022. Prima etapă a fost aplicată începând cu data de 01.01.2018, dată la care s-a acordat o creştere brută cu 25% a salariului de funcţie aflat în plată, iar diferenţa rămasă urmând să fie împărţită în alte 4 tranşe egale în perioada 2019-2022. Aşadar, în timp ce pentru polițiști se prevedea aplicarea legii în 5 ani, alte categorii de personal plătit din fonduri publice au beneficiat odată cu intrarea în vigoare a actului normativ de noile valori salariale stabilite în anexe;
- Poliţiştii au acceptat acest tratament discriminatoriu la acel moment, aşteptând aplicarea etapizată a legii. Însă, la sfârşitul anului 2017 Guvernul a adoptat OUG 79/2017, prin care a modificat Codul Fiscal şi a transferat toate contribuţiile în sarcina angajatului. Prin acest artificiu, a rezultat doar o creștere netă de aproximativ 3% în anul 2018 pentru personalul din cadrul sistemului de apărare, ordine publică și siguranță națională şi implicit o diminuare substanţială a drepturilor salariale pe toată durata aplicării legii;
- Continuând tratamentul discriminatoriu prin modul de aplicare a Legii cadru 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, începând cu 1 martie 2018, salariile de bază ale personalului care ocupă funcțiile de medic, de asistent medical și ambulanțier/șofer autosanitară prevăzute în Anexa nr. II cap. I a Legii 153/2017 s-au majorat la nivelul salariului de bază stabilit pentru anul 2022. Aşadar, o altă categorie de bugetari este plătită în avans şi beneficiază de salariul aferent anului 2022 încă din luna martie 2018. În acest caz fiind vorba despre dublări sau chiar triplări salariale. Cu aceeaşi dată şi personalul didactic a mai primit o creştere suplimentară a salariului de bază cu 20%;
- Începând cu 01.01.2019, cu toate că se aplică tranșa de 1/4 dintre cuantumul salariului de funcţie aflat în plată şi cuantumul stabilit pentru 2022, Guvernul României prin OUG 114/2018 a decis „îngheţarea” sporurilor şi a altor drepturi salariale la nivelul anului 2018, concomitent cu eliminarea unor sporuri, cum ar fi sporul de continuitate acordat personalului care din timpul liber intervenea la evenimente. Astfel, începând cu data de 01.01.2019 mulţi poliţişti au primit salarii mai mici decât în luna decembrie 2018;
- Începând cu data de 01.01.2020 personalului MAI i se menține „înghețarea” sporurilor şi a altor drepturi salariale la nivelul anului 2018;
- Începând cu 01.01.2021 Guvernul României a hotărât, fără să consulte partenerii sociali, suspendarea aplicării Legii 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și implicit „îngheţarea” salariilor la nivelul anului 2020, iar a sporurilor şi a altor drepturi băneşti la nivelul anului 2018. Această măsură a afectat doar personalul pentru care Legea salarizării nu s-a aplicat integral, implicit și polițiștii;
- Începând cu anul 2020 nu s-a mai aplicat indexarea pensiilor militare cu indicele inflației, aspect care a generat grave dezechilibre în rândul rezerviștilor MAI în comparație cu celelelate categorii de pensionari din sistemul public.
Aşadar, în cei 4 ani de aplicare parţială a Legii 153/2017, pentru personalul din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională legea a suferit modificări, de fiecare dată, în devafoarea membrilor pe care îi reprezentăm.
Astfel, ţinând cont de inflaţia raportată de Institutul Naţional de Statistică în perioada 2017-2020 şi cea estimată pentru 2021, ajungem la un procent de aproximativ 20% până la finalul anului 2021. Calculând creşterea veniturilor nete medii ale unui poliţist în perioada 2017-2021, ca urmare a aplicării legii salarizării, acestea nu depăşesc 20%. Concluzionând astfel, putem constata că nici măcar rata inflaţiei în perioadă de referinţă nu a este acoperită de creșterile salariale operate în baza Legii 153/2017.
Mai mult decât atât, valoarea financiară a normei de hrană, care se stabilește pe baza unui mecanism obiectiv de calcul ce ține cont de creșterea prețurilor alimentelor, aceasta este la nivelul de 38 lei/zi, în condițiile în care personalului i se acordă 34 lei/zi.
Faţă de cele menţionate mai sus, vă rugăm să constatați situația ridicolă în care ne aflăm, în condițiile în care polițiștii care aplică zilnic legea, sunt victime ale încălcării legii de către Guvern.
De asemenea, vă solicităm o întâlnire de lucru cu reprezentanții organizației noastre pentru a identifica soluții care să conducă la încetarea conflictului de muncă”.
În fruntea protestanţilor s-au aflat; Dan Saltelechi, reprezentantul Sindicatul Polițiștilor Europeni ”Europol” Giurgiu, şi Florin Stoica, reprezentantul Sindicatului Național al Polițiștilor de Penitenciare Giurgiu.













