Ministerul Educaţiei a făcut publice concluziile consultării organizate la nivel naţional, cu privire la rolul temelor pentru acasă. Demersul consultativ are ca obiective corectarea unor disfuncţionalităţi semnalate şi identificarea unor noi abordări în ceea ce priveşte rolul temelor în procesul de învăţare. Au răspuns la chestionarul on-line 70.952 de persoane, dintre care 27.383 părinţi (84% – mame), 32.786 elevi şi 10.783 cadre didactice din toate judeţele. În urma analizei răspunsurilor primite, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei a elaborat un raport care include rezultatele şi concluziile acestei consultări publice.  

Conform studiului, temele pentru acasă sînt considerate utile şi necesare pentru îmbunătăţirea învăţării de cei mai mulţi dintre respondenţi. Cu toate acestea, se constată o preponderenţă a temelor repetitive, monotone şi dificile, care întăresc ceea ce s-a predat la clasă.

Conduc la stres

Profesorii se centrează pe explicarea sarcinilor şi pe feedback-ul frontal, în timp ce elevii şi părinţii îşi doresc teme diferenţiate, provocatoare, pe care să le rezolve creativ şi eventual în echipă. Mai mult de jumătate dintre profesori declară că nu dau teme pentru vacanţă. Pe de altă parte, 75-80% dintre elevii şi părinţii care au completat chestionarele consideră că temele sunt adesea prea obositoare şi prea multe şi că acestea consumă o mare parte din timpul liber. Un alt efect negativ face referire la faptul că temele pentru acasă conduc la nelinişte, îngrijorare sau stres. Această afirmaţie este susţinută cu prioritate de către părinţi (70,7%) şi de către elevi (67,8%), în ponderi mai ample la liceu şi la gimnaziu, unde şi complexitatea temelor este mai mare. În acelaşi timp, aproape 80% dintre părinţi afirmă că elevii au nevoie de sprijin în rezolvarea temelor.

S-au propus tehnici de lucru în echipă

În privinţa adoptării unui act normativ care să reglementeze rolul temelor pentru acasă şi timpul necesar efectuării acestora, opiniile cadrelor didactice sunt polarizate: o parte consideră că temele pentru acasă trebuie să beneficieze de o reglementare juridică pentru o raportare la un cadru comun, evitându-se astfel excesele legate de volumul temelor, gradul de dificultate, timpul necesar efectuării acestora etc. La polul opus se situează opinia potrivit căreia această chestiune trebuie să fie şi poate fi gestionată de către profesionişti (cadrele didactice), în funcţie de particularităţile fiecărei clase, reglementarea acestei problematici fiind văzută drept o constrângere a libertăţii de acţiune a profesorilor. Fetele şi băieţii se raportează la teme în mod diferit. La nivel general, ponderea elevilor care susţin efectele pozitive ale temelor este mai mare în rândul fetelor, comparativ cu băieţii. Recomandările respondenţilor susţin acordarea unei atenţii speciale nu doar tehnicilor de învăţare independentă, care contribuie la formarea unor deprinderi de rezolvare independentă a unor sarcini, transferabile în efectuarea temelor pentru acasă, ci şi tehnicilor de lucru în echipă, care contribuie la exersarea competenţelor de comunicare, negociere, management al timpului,etc.

Alternarea celor clasice cu cele practice

Alte propuneri vizează nevoia de stabilire a unor teme pentru acasă cu caracter interdisciplinar sau transdisciplinar, alternarea temelor clasice, tradiţionale, cu cele cu caracter practic-aplicativ, legate de viaţa reală (proiecte, machete), diferenţierea între teme zilnice şi teme cu termen mai lung de realizare pentru formarea şi dezvoltarea abilităţilor şi competenţelor elevilor legate de managementul timpului, a responsabilităţii etc. De asemenea, apar recomandări privind utilizarea unor instrumente pentru monitorizarea temelor zilnice şi săptămînale la nivelul clasei, care să sprijine cadrele didactice în stabilirea realistă a temelor.