Coaliția Vot Corect, formată din mai multe organizații neguvernamentale și think-tankuri, a lansat luni raportul final de observare a alegerilor din 9 iunie, potrivit unui comunicat al Expert Forum.

Conform raportului, procesul electoral a fost organizat în mare parte bine, însă excepțiile sunt notabile și pun sub semnul întrebării corectitudinea rezultatului final, dar și motivele reale care conduc la tergiversarea unei modificări substanțiale a legislației electorale, care să asigure competiție corectă, transparență și legalitate.

Printre aspectele semnalate în cele 55 de pagini ale raportului regăsim faptul că  procesul de numărare a voturilor și de centralizare a rezultatelor a ridicat suspiciuni, existând numeroase situații în care cadrul legal a fost încălcat.

O practică încă de actualitate este aceea a „recrutării” de votanți din alte circumscripții și stabilirea reședinței acestora în alte localități.

Datele privind numărul crescut de voturi pe liste suplimentare la locale pot indica o posibilă manipulare prin înregistrarea de alegători pentru a obține voturi în unele localități care au o populație relativ scăzută și unde astfel de practici pot avea impact.

Giurgiu s-a aflat în topul acestor județe, cu 4,7% dintre votanți pe liste suplimentare, un indicator potențial de fraudă electorală.

Perioada de precampanie nu este acoperită legal din perspectiva raportării cheltuielilor, astfel încât, în fapt, avem o campanie electorală în precampanie, în care nu există niciun control al finanțării.

În privința numărării voturilor, în unele cazuri există suspiciuni rezonabile de încălcare a legislației și a fost notată existența unor dosare penale legate de numărarea voturilor și centralizarea rezultatelor. Diferențele identificate între datele privind prezența procesate prin SIMPV și cele din procesele verbale pot crea confuzie, iar cauza acestora nu a fost explicată de autoritățile electorale.

Respingerea tuturor cererilor de renumărare sau anulare a alegerilor de către BEC, care însumează aproape 200 de decizii, pentru ambele scrutine, ilustrează utilitatea practică foarte redusă a unor astfel de prevederi. În realitate, astfel de instrumente nu pare că au sens dacă sunt interpretate prin stabilirea unor standarde foarte ridicate și nerezonabile. Respingerea tuturor acestor cereri reduce încrederea publică și a competitorilor electorali în procesul de contestare a posibilelor încălcări ale legislației.

Totodată, au fost înlocuiți foarte mulți președinți de secții de votare, într-un timp foarte scurt raportat la data alegerilor, iar uneori nu s-a respectat principiul proximității, Giurgiu fiind printre județele în care s-au înregistrat astfel de situații.

Autorii analizei arată că procesul electoral și cadrul legislativ au lacune substanțiale care permit apariția inechităților și a fraudei, atrăgând atenția asupra nevoii urgente de intervenție a autorităților în perspectiva următoarelor trei tururi de scrutin din toamna acestui an.